Viziteaza Clujul

Cheile Turzii

Descriere

Au o lungime de 2.900 m[1] și o înălțime a pereților de până la 300 m[1]. Cheile ocupă o suprafață de 324 ha și s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hășdate.

Cheile Turzii oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie: stânci înalte și abrupte, creste ascuțite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotișuri, arcade etc. Conține peste 1.000 de specii de plante și animale, unele reprezentând elemente rare, ca usturoiul sălbatic, acvila de stâncă ș.a.

Istoric

În punctul „Piatra Tăiată“, la 1,5 km de intrarea în Cheile Turzii, se afla în perioada romană principala carieră a orașului si a castrului roman Potaissa. În secolul al XIX-lea, când urmele exploatărilor romane mai erau vizibile, s-au făcut observații detaliate privind tehnicile de desprindere a blocurilor de calcar și de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări în preajma carierei de calcar.

Situl arheologic din punctul “Dealul Alb” este înscris pe Lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj [2], elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.

Flora

În Cheile Turzii există aproximativ 1.000 de specii floristice, printre care piciorul cocoșului, odoleanul, omagul, stânjenelul violaceu, vulturica, scorușul argintiu, usturoiul sălbatic, ș.a.

Fauna

Sunt prezente 67 de specii de păsări, pești, batracieni, vulpea, nevăstuica, jderul de piatră, mistreți, iepuri, căprioare, șerpi etc.

Peșterile

În total se cunosc în Cheile Turzii cca 60 de peșteri, firide sau arcade (resturi ale unor peșteri prăbușite), aproape toate de dimensiuni mici (doar 8 depășesc 20 m lungime, cea mai mare atingând 120 m).

Peștera "Cetățeaua Mare" („Peștera lui Balica“) se află lângă podul nr.4, pe partea dreapta a văii Hășdate. Aici s-a adăpostit o perioadă haiducul Nichita Balica [3] din Petreștii de Jos, care a participat la revolta antiaustriacă a Curuților.

 Alte obiective turistice

Cabana Cheile Turzii

Cheile Turzii se leagă printr-o serie de trasee de alte obiective turistice, cum ar fi Cheile Turului, Cascada Ciucaș și Cheile Borzești.

În anii '30 ai secolului al XX-lea, sus pe stâncă, pe partea stângă a Cheilor (în sensul de curgere al apelor văii Hășdate) era așezată o cruce mare de lemn. Crucea a fost amplasată în perioada interbelică, în cadrul unei ceremonii publice, la care au luat parte atât oameni din partea locului, cât și oficialități din Turda. După război, crucea de lemn a fost înlocuită cu o cruce de metal care există și azi.

Pe la mijlocul anilor '50 ai secolului al XX-lea, pe coama din partea dreaptă a Cheilor (în sensul de curgere al apelor văii Hășdate) exista o veche bisericuță din lemn, nefolosită. Spre sfârsitul anilor '50 oamenii locului au demantelat-o complet.

Peste apa văii Hășdate există 4 poduri suspendate. Primul pod (nr.1) este amplasat nu departe de intrarea in Chei, ultimul pod (nr.4) spre ieșirea din Chei, în direcția comunei Petreștii de Jos.

În 1935 în Chei s-a deschis o cabană cu aspect medieval, în zonă fiind instalate ulterior mai multe case de vacanță.

Este una dintre cele mai bune zone de alpinism și escaladă din țară. Sunt aproximativ 250 de trasee de alpinism și escaladă. În fiecare an se țin diverse concursuri și memoriale.